Concediul de crestere a copilului – tot ce trebuie sa stii de la un avocat dreptul muncii
Concediul de crestere a copilului – tot ce trebuie sa stii de la un avocat dreptul muncii
Concediul de creștere a copilului se poate acorda oricaruia dintre parintii naturali, mama sau tatal, dar si parintilor adoptivi si tutorilor legali, pana ce copilul implineste varsta maxima de 2 ani sau 3 ani, in cazul copilului cu handicap. De indemnizatia lunara de creștere a copilului pot beneficia persoanele care au obtinut venituri impozabile timp de 12 luni in ultimii doi ani anterior datei nasterii copilului sau preluarii tutelei ori adoptiei copilului.
In eventualele litigii cu angajatorul referitoare la concediul de crestere a copilului si indemnizatia aferenta, un avocat dreptul muncii consiliaza clientii si ofera asistenta juridica in instanta in solutionarea cauzei.
Apelul la serviciile unui specialist in dreptul muncii poate fi util, mai ales astazi, in conditiile liberei circulatii pe piata muncii, cand copiii se pot naste in afara granitelor tarii. Pentru a beneficia de concediul de crestere a copilului, parintele care face solicitarea trebuie sa aiba domiciliul sau resedinta legala in Romania, sa locuiasca la aceeasi adresa cu copilul si se ocupe efectiv de cresterea si ingrijirea lui.
Cat dureaza concediul de crestere a copilului?
Concediul de crestere a copilului este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizaţia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 52/2011.
Potrivit actului normativ, concediul de ingrijire a copilului poate avea o durata maxima de pana la 2 ani sau 3 ani, in cazul copilului cu handicap, si are ca termen limita data la care copilul implineste varsta de 2 ani, respectiv 3 ani, pentru copilul cu handicap. Data de inceput a concediului de ingrijire a copilului se calculeaza fie de la nastere, fie de la data incetarii concediului de maternitate.
Cele doua tipuri de concediu nu trebuie confundate, intrucat au o durata si o reglementare diferita. Concediul de maternitate are o durata de maximum 126 de zile si este impartit in concediul prenatal si concediu postnatal.
Concediul de maternitate are ca temei legal Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate și se acordă exclusiv mamei naturale. In timp ce concediul prenatal este optiunea mamei in exercitarea unui drept de care beneficiaza incepand cu a saptea luna de sarcina, deci cu aproximativ 63 de zile inainte de nastere, in ceea ce priveste concediul postnatal, acesta trebuie sa aiba minimum 42 de zile din cele 126 ale concediului de maternitate.
Pe perioada concediului de ingrijire a copilului contractul de munca este suspendat, insa intervalul de suspendare este inclus in calculul vechimii in munca a persoanei.
Cum te poate ajuta un avocat dreptul muncii sa calculezi valoarea indemnizatiei de crestere a copilului?
Indemnizatia de crestere a copilului se acorda integral din fonduri de la stat, iar contractul de munca al parintelui aflat in concediu este suspendat, potrivit prevederilor din Codul Muncii si din alte acte normative.
Valoarea indemnizatiei în 2022 este egala cu 85% din media veniturilor nete realizate de parinte in ultimele 12 luni consecutive din ultimii 2 ani anteriori nasterii copilului. In anul 2018 s-a stabilit ca limita minima a indemnizatiei suma de 1.250 lei lunar si plafonul maxim de 8.500 lei lunar, indiferent de veniturile realizate de parinte.
Cei care decid sa se intoarca la serviciu inainte de implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, pentru copilul cu handicap, vor renunta automat la indemnizatia de crestere a copilului. Acestia primesc in schimb, pe langa salariu, un stimulent de insertie, o suma suplimentara acordata de catre stat, in valoare de 650 lei, acordata luna pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, a copilului.
In perioada in care primesc stimulentul de insertie, angajatii nu pot fi concediati de la locul de munca, decat in cazurile exceptionale prevazute de lege, falimentul sau reorganizarea judiciara. Dreptul la munca constituie un drept fundamental al persoanei, iar legislatia in vigoare protejeaza salariati impotriva oricaror abuzuri.
Obtinerea unor venituri suplimentare in timpul concediului de ingrijire a copilului poate avea ca efect suspendarea dreptului la indemnizatie. Exista insa si exceptii de la aceasta regula:
- daca parintele incaseaza diverse sume in baza contractului colectiv sau individual de munca, dar nu pentru activitati desfasurate in perioada concediului de crestere a copilului (cum ar fi regularizari, sume restante primite de la angajator in urma unor hotarari judecatoresti etc.)
- daca parintele primeste indemnizatie pentru functia de consilier local sau judetean pe care o detine ca mandat in timpul concediului de crestere a copilului;
- daca veniturile impozabile realizate nu depasesc de cinci ori valoarea minima a indemnizației, adica sunt mai mici de 6.250 de lei pe an.
Totodată, in cazul in care indemnizatia calculata pentru cel de-al doilea concediu de ingrijire a copilului are o suma mai mica comparativ cu cea incasata in primul, solicitantul este indreptatit sa ceara aceeasi suma ca in concediul precedent. Conditia este ca cererea sa fie depusa la mai putin de un an de la incheierea concediului anterior. Deci al doilea copil ar trebui sa fie conceput la scurt timp dupa nasterea primului, pentru a beneficia de aceasta exceptie prevazuta de lege.
Ce conține dosarul pentru solicitarea indemnizatiei de crestere a copilului?
Dosarul care se va depune pentru a intra in concediul de ingrijire a copilului si a beneficia de indemnizatia aferenta trebuie sa contina urmatoarele acte:
- Cerere-tip pentru acordarea indemnizatiei de crestere a copilului;
- Original si copie dupa actele de identitate al solicitantului si ale celuilalt parinte;
- Original si copie dupa certificatul de nastere al copilului;
- Copie dupa certificatul de casatorie al parintilor copilului;
- Copie dupa livretul de familie;
- Adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte ca solicitantul a realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit, in ultimele 24 luni anterior datei nasterii copilului si adeverinta din care sa rezulte nivelul lunar al veniturilor;
- Decizia de suspendare a contractului de munca, inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca – original sau copie conforma cu originalul;
- Declaratia celuilalt parinte ca indeplineste sau nu indeplineste conditiile pentru acordarea indemnizatiei crestere copil;
- Declaratie pe proprie raspundere (in situatia in care tatal este cel care doreste sa beneficieze de concediul de crestere a copilului), din care sa reiasa daca mama a beneficiat sau nu de concedii medicale pentru nou-nascut;
- Adeverinta de la angajator din care sa reiasa prima si ultima zi de concediu de maternitate;
- Adeverință de la angajator din care sa reiasa data implinirii celor 42 de zile reprezentand concediul de lauzie si prima zi de concediu de cresterea a copilului.
- Extras de cont bancar pe numele beneficiarului, pentru optiunea de virare a indemnizatiei in cont bancar;
- Dosar cu sina.
Institutia la care se depune dosarul pentru indemnizația de creștere a copilului este Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie Sociala din localitatea de domiciliu. Raspunsul va surveni in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la depunerea dosarului. Prima indemnizatie va intra in contul solicitantului la circa doua luni dupa depunerea dosarului.
Dosarul se va depune cu maximum 30 de zile inainte de intrarea in concediul de crestere a copilului sau in cel mult 60 de zile lucratoare de la data nasterii copilului ori de la incetarea concediului de maternitate.
Orice persoana care este vatamata intr-un drept al sau la locul de munca, in legatura cu obtinerea concediului de crestere a copilului si a indemnizatiei aferente, daca este concediata in termenul in care legea prevede clar ca angajatorul este obligat sa ii asigure postul se poate adresa unui avocat specializat in dreptul muncii, pentru apararea drepturilor sale izvorate din raporturile de munca.