Masurile educative neprivative si privative de libertate prevazute de Codul Penal in cazul minorilor
Masurile educative neprivative si privative de libertate prevazute de Codul Penal in cazul minorilor
Dispozitiile din legislatia de Drept Penal prevad un regim special pentru minorii care au comis fapte penale. Aceasta abordare este justificata prin faptul ca, desi au capacitati fizice si intelectuale care le permite sa infaptuiasca fapte prevăzute de legea penală, nu actioneaza si nu se comporta in anumite imprejurari cu discernamant.
Potrivit DEX, a avea discernamant presupune a avea “facultatea de a discerne, de a patrunde, de a judeca si de a aprecia lucrurile la justa lor valoare”. Pe de alta parte, potrivit Art. 1205, alin. 1, din Noul Cod Civil – „Este anulabil contractul incheiat de o persoana care, la momentul incheierii acestuia, se afla, fie şi numai vremelnic, intr-o stare care o punea în neputinţă de a-si da seama de urmarile faptei sale”. Din articolul de lege se intelege ca discernamantul este o stare care pune anumite persoane in neputinta de a realiza urmarile faptelor lor.
La minori, asadar, persoane cu varste de pana in 18 ani, se intelege ca au un discernamant in formare, prin urmare, starea psihica nu le permite sa constientizeze urmarile faptelor pe care le fac – sau exista posibilitatea de a realiza urmările doar anumitor fapte, in functie de imprejurari.
Psihologic vorbind, pana la varsta majoratului, discernamantul este viciat de varsta frageda, putand sa se aiba in vedere lipsa dezvoltarii pshihice si morale complete sau chiar lipsa de experienta de viata. In plus, se mai pot avea in vedere modul de viata din timpul copilariei, evenimentele care au influentat minorul de-a lungul vietii sale etc.
Cadrul de Drept Penal si condiții care conditioneaza raspunderea penala in cazul minorilor
Limitele raspunderii penale a minorilor sunt stipulate in Art. 113, Codul Penal, astfel:
„(1) Minorul care nu a împlinit varsta de 14 ani nu raspunde penal.
(2) Minorul care are varsta între 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant.
(3) Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii.”
Prin urmare, legiuitorul stabileste un cadru legal al modului in care raspund penal minorii, uzand de prezumtii in functie de varsta persoanei – de acest cadru va tine cont in activitatea sa si orice avocat de drept penal:
- minorul cu varsta de pana la 14 ani: prezumtie absoluta de lipsa de discernamant;
- minorul de 14-16 ani: prezumție relativa a lipsei de discernamant care poate fi combatuta prin probe care sa demonstreze prezenta discernamantului;
- minori mai mari de 16 ani: prezumtie relativa a discernamantului.
Referatul de evaluare a minorului in cadrul serviciului de probatiune este o conditie pentru ca acesta sa poata fi tras la raspundere penal daca savarseste fapte prevazute de legea penala. Un astfel de referat vine in sprijinul instantei, pentru ca aceasta sa poata stabili cele mai potrivite masuri educative pentru minorul care a savarsit o infractiune.
Potrivit Art. 116, alin. 1 Cod Penal, „in vederea efectuarii evaluarii minorului, potrivit criteriilor prevazute in art. 74, instanta va solicita serviciului de probatiune intocmirea unui referat care va cuprinde si propuneri motivate referitoare la natura si durata programelor de reintegrare socială pe care minorul ar trebui să le urmeze, precum si la alte obligatii ce pot fi impuse acestuia de catre instanta”.
Avand in vedere cele spuse anterior, se poate concluziona ca politica penala actuala urmareste indreptarea comportamentelor minorilor, focusandu-se pe schimbarea mentalitatii acestora in bine. De astfel, afirmatia este sustinuta si de Art 114, alin 1, din Codul Penal: „Fata de minorul care, la data savarsirii infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, se ia o masura educativa neprivativa de libertate.”
In practica juridica exista si exceptii, materializate in masuri educative privative de libertate. Este vorba despre centrul educativ sau centrul de detentie. Stabilirea este hotarata de instanta, in functie de ceea ce stipuleaza Art. 114, alin 2, lit a) si b):
- „a) daca a mai savarsit o infractiune, pentru care i s-a aplicat o masura educativa ce a fost executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea infractiunii pentru care este judecat;
- b) atunci cand pedeapsa prevazută de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.”
Masurile educative neprivative de libertate prevazute de Codul Penal
Enumerandu-le in ordinea severitatii lor, acestea sunt:
- stagiul de formare civica: in cadrul acestei masuri minorul este obligat sa participe la un program desfasurat pe durata de pana la 4 luni, timp in care va trebui sa inteleaga consecinţele legale si sociale ale infractiunii pe care a savarsit-o si va trebui sa se responsabilizeze in ceea ce priveste comportamentul pe viitor. In cadrul acestui program, minorul va continua sa mearga la scoala sau, dupa caz, va putea sa continue programul profesional, aflandu-se sub coordonarea serviciului de probatiune;
- supravegherea: in cadrul acestei masuri minorul va fi controlat si indrumat in programul zilnic, intr-o perioada de doua pana la sase luni. Se va afla, de asemenea, sub coordonarea serviciului de probaţiune, care se va asigura ca minorul participa la cursurile scolare, sau la acelea de formare profesionala si ca nu va lua legatura cu terti care sa ii afecteze procesul de indreptare;
- consemnarea la sfarsit de saptamana: in cadrul acestei masuri minorul este obligat ca timp de 4-12 saptamani, sambata si duminica sa nu paraseasca locuinta – exceptia fiind data de programe ori activităţi pe care le-a impus instanta;
- asistarea zilnica: masura este stipulata de Art 120 din Codul penal care prevede „obligatia minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probatiune, care contine orarul si conditiile de desfasurare a activitatilor, precum si interdictiile impuse minorului.”
Masurile educative privative de libertate prevazute de Codul Penal
In functie de severitatea condițiilor de executare, in discutie intra internarea într-un centru educativ, ori într-un centru de detenție:
Internarea într-un centru educativ poate sa fie dispusa pentru o perioada de 1-3 ani, intr-o institutie dedicata recuperarii minorilor. In timpul in care va fi internat in centrul educativ, minorul va fi integrat intr-un program de pregătire scolara si formare profesionala potrivit, in functie de aptitudinile pe care le are, si in programe de reintegrare sociala.
Pe de alta parte, masura de internare într-un centru de detentie este prevazuta in Art. 125, alin. 1, Cod penal, si „consta in internarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor, cu regim de paza si supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum si programe de pregatire scolară si formare profesionala potrivit aptitudinilor sale.” Minorul poate fi internat de regula pentru o perioada de 2-5 ani. Exista si exceptii, cand perioada este de 5 – 15 ani, aplicabile atunci cand pedeapsa prevazută legal pentru infractiunea respectiva este de 20 ani, mai mare sau detentiune pe viata.
In concluzie, dreptul penal roman prevede o serie de masuri punitive si de recuperare a minorului care a savarsit fapte penale, legiuitorul considerand atat discernamantul viciat de varsta frageda, cat si necesitatea de a raspunde penal acolo unde este cazul si sanctionarea corespunzatoare. Asistarea minorului de catre un avocat drept penal cu experienta asigura solutii juridice si procedurale adecvate cazului, precum si garantarea dreptului la aparare in cele mai bune conditii.